unix_gnu_linux

În articolul trecut am amintit de diferența dintre Linux, Unix și GNU. În continuare, ca și completare, am să explic care este diferența dintre cele trei anterior menționate și la ce anume trebuie să vă uitați când alegeți o distribuție.

În primul rând, să clarificăm problema cu Linux, Unix și GNU. Linux este doar un kernel, Unix, pe de altă parte, este o familie de sisteme de operare, iar GNU la rândul lui este un sistem de operare.

Ce este un kernel? Simplu pus, este un program care procesează cererile Input/Output de la diverse aplicații, le traduce în instrucțiuni pentru CPU (procesorul calculatorului, mai numit si unitatea centrală de procesare) și alte componente ale calculatorului.

Exemplul uman cel mai apropiat de ce anume face un kernel ar fi un dirijor care trimite instrucțiuni orchestrei. De precizat ar fi că acesta își face foarte bine treaba, gândiți-vă la Mariss Jansons cu a lui orchestră regală Concertgebouw. Important este să nu confundați kernel-ul cu o simplă interfață: el lucrează în spate, iar utilizatorul nu are de-a face cu acesta, cel puțin nu în mod direct.

Ce sunt Unix și GNU? Cum am spus mai devreme, Unix este o familie de sisteme de operare, iar GNU
este un singur sistem de operare.

Diferența dintre cele două constă în faptul că Unix, creat de Ken Thompson și David Ritchie (Bell Labs), este un sistem de operare proprietar, deci cu cost.

GNU (GNU is Not Unix), pe de altă parte, a fost creat de Richard Stallman (MIT) și este o alternativă gratuită pentru Unix, însă acestuia i-au fost scrise doar tool-urile pentru că Linux (kernel-ul) fusese creat deja de Linus Torvalds.

Pentru a afla mai multe despre Unix vedeți wiki.

*******************

Mică recapitulare: Unix este un sistem de operare proprietar, iar GNU (toate aplicațiile folosite de utilizator) alături de Linux (kernel-ul care leagă totul într-un mod armonios) formează alt sistem de operare.

*******************

Acest articol presupune că știți deja cel putin terminologia generală și ce este un desktop environment. Un mod ușor de a învăța aceste lucruri ar fi cursul “Introduction to Linux” al edX.

Ce anume definește o distribuție Linux?

  • Package managers

Package managers reprezintă una din principalele lucruri care diferențiază diversele distribuții una de cealaltă. Acestea sunt multe și diferite: Ubuntu cu al lui APT (“apt-get” în terminal) sau Synaptic ca și interfață grafică peste APT, Yum de pe Fedora sau pacman de pe Arch Linux.

Principalul lucru de reținut în cazul acestora, pe lângă ease-of-use, ar fi popularitatea
distribuției. Șansa de a găsi o aplicație deja existentă via package manager/repository este
direct proporțională cu popularitatea distribuției. Asta nu înseamnă că dacă o distribuție
nu este populara nu veți putea folosi anumite aplicații, doar că cel mai probabil va trebui să
luați codul sursă și să-l compilați.

  • Desktop environments/Interfața grafică a sistemului de operare

Puteți opta pentru orice interfață vreți, chiar dacă distribuția voastră a venit deja cu una instalată. Lucrurile de luat în considerare ar fi aspectul și cât de customizabil este, cât de multe resurse folosește și cât de bine se integrează diferite aplicații.

  • Problema stabilității/Cutting edge

Aici singurul lucru de văzut ar fi cât de des au loc actualizările. Unele distribuții precum Arch
Linux și Fedora preferă să folosească cele mai actuale versiuni ale tuturor aplicațiilor, dar aici intervine și problema stabilității. Ultima versiune nu înseamnă că este și cea mai stabilă. În caz contrar, distribuții precum Ubuntu și Debian primesc actualizări la intervale mai mari de timp.

  • Compatibilitatea hardware

Compatibilitatea nu mai este o problemă reală în prezent pentru că există drivere pentru toate componentele hardware, iar acestea sunt instalate odată cu sistemul de operare.
Doar folosirea unor componente mai obscure prezintă o problemă, însă soluția este, literalmente, la câteva comenzi depărtare.

  • Suportul comunității

Dacă întâmpinați vreo problemă, atenția voastră trebuie să se îndrepte înspre comunitate. Cu cât este mai mare comunitatea, cu atât primiți mai mult ajutor. Tot aici ar fi de menționat faptul că sunt multe wiki-uri utile, de la simpla instalare a unei distribuții (vedeți Arch wiki), la configurarea anumitor tehnologii, toate scrise de comunitate.

Cunoscând în ce fel se deosebesc distribuțiile, ajută enorm la alegerea celei mai potrivite. Este important să alegeți una care este cel mai pe placul vostru, iar un mod eficient prin care le puteți verifica pe toate este de a le instala într-o mașină virtuală folosind VMware sau VirtualBox.

Într-un viitor articol am să fac o comparație între cele mai populare distribuții.

Be Sociable, Share!

SIMILAR ARTICLES

0 2286

0 2078

NO COMMENTS

Leave a Reply